Am aflat de pe Instagram că mi-au fost furate hainele

biancamatei

Sunt sigură că mulți înțelegeți problema mutatului într-un apartament cu oameni pe care nu îi cunoașteți. Acesta a fost și motivul pentru care nu mi-am făcut griji atunci când, în apartamentul închiriat cu o prietenă bună, s-a mutat și o prietenă de-ale ei. Tipa părea foarte ok, angajată, dacă te uiți pe pagina ei de Facebook vezi că vrea să dea impresia că se descurcă din punct de vedere financiar, călătorește, iese des în oraș, that kind of things.

Așadar, nu mi-am făcut nicio problemă legată de ea. La ceva timp, din martie mai exact, am început să stau mai mult la prietenul meu. Camera mea închiriată era mereu încuiată, în schimb aveam câteva umerașe cu jachete și cămăși care erau într-un dulap comun, pe hol. Asta până când au decis toți să se mute, iar eu am ales să-mi aduc toate lucrurile în apartamentul prietenului meu. Făcându-mi bagajele, am observat că un anumit kimono, să-i zic, nu era de găsit. Nu am multe haine, observ ușor lucruri de genul ăsta. L-am căutat peste tot, nu l-am găsit, m-am gândit că l-am uitat pe undeva.

Acum câteva zile am avut o discuție cu prietena mea din acel apartament, care mi-a spus că a descoperit că îi lipseau două perechi de blugi, că a căutat câteva luni un sacou și apoi i-a apărut ca prin minune înapoi în șifonier. Și că, după fazele astea, a descoperit pe Instagramul prietenei ei poze în care îi purta hainele – blugii, sacoul. Fără să le ceară, bineînțeles.

A fost momentul în care m-am gândit să arunc și eu o privire pe Instagram, poate-poate. Ei bine, am și găsit poze cu amărâtul meu de kimono de la Pull&Bear (din câte îmi amintesc. L-am cumpărat anul trecut înainte să plec la mare, îl țin minte pentru că l-am luat cu un scop), pe care l-am recunoscut și după franjurii agățați pe care îi avea.

Mă bucur că și ei i s-a părut potrivit pentru plajă. Mă enervează faptul că a trebuit să-l caut o grămadă vara asta, când aș fi vrut să îl port. M-aș fi bucurat să îl ceară împrumut. M-aș fi bucurat să îi ceară prietenei mele hainele împrumut, din moment ce sunt prietene de ani buni. Am prietene care nu mi-ar lua o agrafă de păr fără să mă întrebe, foste colege de cameră care îmi cereau permisiune chiar și pentru a-mi folosi oglinda.

În schimb, această domnișoară a ales să-și însușească lucruri care nu îi aparțin, ceea ce se cheamă furt. Dacă l-ar fi pus la loc după ce l-a purtat, probabil nici nu aș fi observat că a lipsit ori aș fi crezut că sunt eu amețită și l-am pus pe undeva aiurea.

Pozele mele (cea de mai sus și aceasta):

biancamatei

 

 

 

Pozele ei:

 

bluza bluza

Bun, ideea principală nu e că, vai, mi s-a furat un kimono de 90 lei. Ideea este că vreau să trag un semnal de alarmă pentru toți studenții care se mută pentru prima oară, fie la cămin, fie în apartamente închiriate. Poate învățați voi ceva din asta. Pentru mine, o astfel de întâmplare e în premieră și probabil ăsta e motivul pentru care m-a și șocat. Și dacă sunteți voi mai deștepți sau mai paranoici decât mine, zic ca măcar să vă amuze situația. 🙂

Comments

comments

You May Also Like